PIROMETAMORFÍSM s. n. totalitatea transformărilor datorate temperaturilor înalte suferite de rocile din vecinătatea unui corp eruptiv. (< fr. pyrométamorphisme) Vezi definitia »

CALVINISM (‹ fr.) s. n. Doctrină protestantă întemeiată de J. Calvin; formulată în „Instituția religiei creștine”. C. acceptă ca sursă unică a credinței Sf. Scriptură; reține din taine numai botezul și împărtășania, dar respinge atît transsubtanțiația romană cît și consubstanțiația lutherană; recunoaște predestinarea absolută și grația divină irezistibilă. C. susține întoarcerea la simplitatea creștinismului primitiv și respinge ierarhia ecleziastică. Răspîndit în țări din Europa și America. Vezi definitia »

ADVENTÍSM s. n. Numele unei doctrine religioase practicate de o sectă creștină care predică „a doua venire” apropiată a lui Hristos. – Din engl. adventism, germ. Adventismus. Vezi definitia »

FARINGÍSM s.n. (Med.) Stare de iritație a faringelui. [< fr. pharyngisme]. Vezi definitia »

GRECÍSM s.n. Cuvânt, expresie împrumutată din limba greacă și neasimilată. [< fr. grécisme]. Vezi definitia »