Definita cuvantului emițător
EMIȚĂTÓR, -OÁRE adj. Care emite; emitent. // s.n. Dispozitiv sau instalație care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsii de curent. [< emite + -(ă)tor, după fr. émetteur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu emițător
ULTRACONSERVATÓR, -OÁRE, ultraconservatori, -oare, adj. Cu idei conservatoare exagerate. – Ultra- + conservator. Vezi definitia »
AUTOTRACTÓR s. n. autovehicul destinat pentru tractarea semiremorcilor. (< fr. autotracteur) Vezi definitia »
PANTOFIÓR, pantofiori, s. m. Diminutiv al lui pantof. – Pantof + suf. -ior. Vezi definitia »
ÎNGĂDUITÓR, -OÁRE, îngăduitori, -oare, adj. Care îngăduie (1); p. ext. care iartă ușor, tolerant, răbdător; concesiv, indulgent. ♦ Blând, bun. [Pr.: -du-i-] – Îngădui + suf. -tor. Vezi definitia »
TORPILÓR, torpiloare, s. n. Navă de război ușoară și rapidă, înzestrată pentru lansarea torpilelor. – Din fr. torpilleur. Vezi definitia »