Definita cuvantului empiriomonism
EMPIRIOMONÍSM s.n. Variantă a empiriocriticismului în Rusia, creată de A. Bogdanov, care susținea că lumea fizică este experiența „socialmente organizată” a „omenirii colective”. [Pron. -ri-o-. / < rus. empiriomonizm, cf. fr. empiriomonisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu empiriomonism
ANACRONÍSM, anacronisme, s. n. Eroare constând în fixarea unei întâmplări în alt timp decât cel adevărat; introducere în prezentarea unei epoci, a unor trăsături din altă epocă. ♦ Obicei sau opinie învechită. – Fr. anachronisme. Vezi definitia »
COLBERTÍSM s. n. sistem economic potrivit căruia se cere protecționismul temporar al producției naționale. (< fr. colbertisme) Vezi definitia »
NEURÍSM s. n. teorie care atribuia toate fenomenele vieții organice unui flux nervos. (< fr. neurisme) Vezi definitia »
RAHITÍSM s.n. Boală (manifestată în special la copii) caracterizată prin deformații ale oaselor ca urmare a lipsei sărurilor de calciu în organism. [< fr. rachitisme, it. rachitismo]. Vezi definitia »
HUMEÍSM Hü-/ s. n. concepția filozofului englez David Hume, care afirmă că toate cunoștințele provin din experiență. (< fr. humeisme) Vezi definitia »