PERITONEOPATÍE s. f. afecțiune a peritoneului. (< fr. péritonéopathie) Vezi definitia »

OMOGRAFÍE s.f. Faptul sau însușirea de a fi omograf; situația în care se află două cuvinte omografe. ♦ (Mat.) Corespondență biunivocă între două spații proiective. [Gen. -iei. / < fr. homographie]. Vezi definitia »

CUMULÁȚIE s.f. (Rar) Cumulare, cumul. [Gen. -iei. / cf. fr. cumulation, lat. cumulatio]. Vezi definitia »

CÚRIE¹ s. f. 1. unitate religioasă, militară și politică la romani, subdiviziune a triburilor primitive. ◊ loc unde se aduna această unitate. 2. edificiu destinat ședințelor corpurilor constituite ale municipiilor romane. ◊ senatul municipiilor. 3. administrația pontificală a bisericii catolice. (< lat. curia) Vezi definitia »

PLASMOTERAPÍE s.f. (Med.) Folosirea în scop terapeutic a substanței protoplasmatice. [Gen. -iei. / < fr. plasmothérapie]. Vezi definitia »