BON, bonuri, s. n. 1. Bilet provizoriu pe baza căruia se eliberează o marfă, un bun etc. 2. Hârtie de valoare emisă de stat sau de o instituție financiară recunoscută de stat. ◊ Bon de tezaur = obligație emisă de stat pentru sumele împrumutate pe termen scurt și pentru care statul plătește dobândă. – Din fr. bon. Vezi definitia »

svon (-nuri), s. n. – 1. Sunet. – 2. Zgomot, rumoare, vuiet. – 3. Știre, veste, vorbă care circulă. – Var. zvon, și der., Mold. svoană. Sl. zvonŭ (Miklosich, Lexicon, 221; Cihac, II, 383; Tiktin), cf. sb. zvon, bg. zvăn. – Der. svon, s. n. (Banat, clopot), din sb. zvonu (Candrea); svoni, vb. (a răspîndi o veste, a publica, a bate toba; refl., a se spune, a umbla vorba; Banat, a bate clopotul); svonit (var. svonișor), s. n. (Banat, clopoțel). Vezi definitia »

a se duce să dea un telefon / să ude trandafirii expr. (glum., eufem.) a merge la W.C. Vezi definitia »

ALOHTÓN, -Ă, alohtoni, -e, adj., subst. (Masă de roci) care, sub influența mișcărilor scoarței Pământului, a suferit deplasări față de locul inițial de formare. – Din fr. allochtone. Vezi definitia »

TANGÓN s.n. Drug de lemn, rezemat cu un capăt de bordajul navei și susținut de o balansină, care servește la legarea bărcilor aflate pe apă și pe care marinarii pot coborî în bărci. [< fr. tangon]. Vezi definitia »