STEREOACÚSTICĂ s. f. Ramură a acusticii care se cupă cu determinarea direcțiilor din care vin sunetele. [Pr.: -re-o-a-] – Din fr. stéréo-acoustique. Vezi definitia »

CARABÍNĂ, carabine, s. f. 1. Pușcă (cu țeava ghintuită) mai scurtă și mai ușoară decât pușca obișnuită. 2. Cârlig închis prin intermediul unui arc, care se fixează la extremitatea unui lanț sau a unei curele pentru a prinde de el diferite obiecte. 3. Cârlig pentru cablu fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a cablului. – Din fr. carabine. Vezi definitia »

DINÓDĂ s. f. electrod al unui tub electronic având rolul de a furniza o emisiune secundară. (< fr. dynode) Vezi definitia »

MOLÁSĂ, molase, s. f. (Geol.) Conglomerat slab consolidat alcătuit de obicei din gresie feldspatică și ciment calcaros. – Din fr. mollasse. Vezi definitia »

GĂINĂREÁSĂ, găinărese, s. f. Păzitoare, îngrijitoare de găini, găinăriță; femeie care vinde găini. [Pr.: gă-i-] – Găinar + suf. -easă. Vezi definitia »