SITÚLĂ s. f. (arheol.) vas de metal, ca o căldărușă tronconică, cu o toartă mobilă deasupra și folosit la scos apă. (< lat. situla) Vezi definitia »

FOLIÓLĂ s.f. Fiecare dintre frunzulițele care formează o frunză compusă. [Pron. -li-o-. / < fr. foliole]. Vezi definitia »

TOMNÍȚĂ, tomnițe, s. f. Nume dat de popor unor insecte de toamnă. – Din toamnă + suf. -iță. Vezi definitia »

PLÍCĂ s. f. 1. îndoitură, cută a unei formații anatomice. 2. manșetă prin îndoire înăuntru. (< fr. plique, lat. plica) Vezi definitia »

FÓNTĂ s. f. aliaj de fier și carbon folosit la elaborarea oțelului sau pentru turnarea unor piese. (< fr. fonte) Vezi definitia »