LAHÁR s. n. curgere noroioasă care apare în cazul unor erupții vulcanice însoțite de ploi abundente. (< fr. lahar) Vezi definitia »

CENSUÁR adj., s. n. (sclav) obligat doar să plătească stăpânului un cens (2). (< it. censuario) Vezi definitia »

JUBILIÁR, -Ă adj. de, pentru jubileu. ♦ an ~ = an în care se sărbătorește un jubileu. (după fr. jubilaire) Vezi definitia »

VOLUNTÁR, -Ă adj. 1. Făcut de bunăvoie, nesilit de nimeni; liber consimțit. 2. Care caută să-și impună mereu voința; cu voință (fermă); încăpațânat, îndărătnic. // s.m. Militar care participă la o campanie sau se înrolează în armată din propria dorință, de bunăvoie, neobligat (înainte de a fi împlinit vârsta necesară). [< lat. voluntarius, cf. fr. volontaire, it. volontario]. Vezi definitia »

SECTÁR, -Ă I. s. m. f. adept înflăcărat al unei doctrine (religioase, filozofice, politice). II. adj. de sectă; (fig.) exclusivist, fanatic, intolerant; sectant. (< fr. sectaire) Vezi definitia »