Definita cuvantului epic
ÉPIC, -Ă adj. Care exprimă, în formă de povestire, fapte, idei, sentimente. ◊ Gen epic – gen literar care cuprinde totalitatea producțiilor literare cu caracter narativ. ♦ (Fig.) Demn de o epopee, grandios, de mari proporții. [Cf. fr. épique, lat. epicus, gr. epikos].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu epic
piérsic (piérsici), s. m. – Specie de pom fructifer (Prunus persica). – Var. înv. chiarsic, chiarsăc, mold. persic (și der.). Mr., megl. chiarsic. Lat. (malus) pĕrsĭcus (Diez, I, 314; Candrea-Dens., 1387; REW 6429), cf. it. pesca, calabr. p(i)ersica, prov. persega, fr. pêche, sp. prisco (varietate de piersică), port. pecego, basc. mersika. – Der. piersică, s. f. (fructul piersicului), cf. alb. pieškë (Philippide, II, 651); piersiciu, adj. (de culoarea piersicii). Rut. persyk provine din rom. (Candrea, Elemente, 406), ca și, probabil, rus. persik (părerea lui Sanzewitsch 207, cum că rom. ar proveni din rusă, nu e probabilă). Vezi definitia »
MONOGÉNIC, -Ă adj. (Biol.) Condiționat de o singură genă. [< fr. monogénique, cf. gr. monos – unic, genos – urmaș]. Vezi definitia »
ANÁRHIC, -Ă, anarhici, -ce, adj. Care se referă la anarhie, care este propriu anarhiei, care duce la anarhie; care dovedește indisciplină. ♦ Care nu (mai) este organizat, care și-a pierdut organizarea, funcționarea normală; dezorganizat, haotic. – Din fr. anarchique. Vezi definitia »
POLISEMÁNTIC, -Ă, polisemantici, -ce, adj. (Despre cuvinte, unități frazeologice) Care are mai multe sensuri. – Din fr. polysémantique. Vezi definitia »
ghigilíc (-curi), s. n. – Căciuliță de dormit. Tc. gecelik (Șeineanu, II, 182; Lokotsch 704). Sec. XVIII. Vezi definitia »