EGÚMEN, -Ă, egumeni, -e, s. m. și f. Stareț(ă). – Din ngr. igúmenos. Vezi definitia »

AUTIGÉN, -Ă adj. (Despre un component al unei roci) Format odată cu roca. [< fr. autigène]. Vezi definitia »

TERÉN s.n. 1. Întindere de pământ. ♦ A sonda terenul = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa. ♦ Sol. ♦ Loc, regiune. 2. (Geol.) Totalitatea formațiilor geologice dintr-o porțiune a scoarței terestre. 3. (Fig.) Domeniu de activitate, de preocupări. ♦ Pe teren = la fața locului; la locul de muncă. [< fr. terrain]. Vezi definitia »

pen’ cine? pron. interog. pentru cine? Vezi definitia »

UROBILINOGÉN s.n. Pigment galben care se formează în intestin prin reducerea urobilinei. [< germ. Urobilinogen]. Vezi definitia »