HIDROPIZÍE s. f. Boală cauzată de acumularea patologică de apă în cavitățile naturale ale corpului sau în țesuturi; dropică. [Var.: idropizíe s. f.] – Din fr. hydropisie, lat. hydropisis. Vezi definitia »

FANGOTERAPÍE s. f. tratament cu nămoluri naturale; peloidoterapie. (< fr. fangothérapie) Vezi definitia »

SPOLIÁȚIE s.f. Spoliere. [Gen. -iei, var. spoliațiune s.f. / cf. fr. spoliation, lat. spoliatio]. Vezi definitia »

AXIOLOGÍE s.f. Disciplină filozofică care se ocupă cu studiul sistematic al originii, esenței, clasificării, ierarhizării și funcției sociale a valorilor ; teorie generală a valorilor. ◊ Axiologia artei = perspectivă specifică asupra artei, care pune în centrul ei valoarea operei. [Pron. -xi-o-, gen. -iei. / cf. fr. axiologie, germ. Axiologie < gr. axia – valoare, logos – teorie]. Vezi definitia »

BLINÍE, blinii, s. f. Mâncare făcută dintr-un aluat ca al clătitelor, așezat în straturi și având diferite umpluturi. – Rus blin. Vezi definitia »