STUPOÁRE s. f. 1. stupefacție. 2. stare deprimantă care apare în unele psihoze, ducând la amuțire și la imobilitate completă; stupor. (< fr. stupeur, lat. stupor) Vezi definitia »

TRONCĂNÍRE, troncăniri, s. f. Acțiunea de a troncăni și rezultatul ei; zgomot produs de obiecte care se izbesc unele de altele; troncănit. – V. troncăni. Vezi definitia »

ÎNCHIRIÉRE, închirieri, s. f. Acțiunea de a închiria și rezultatul ei; locație. [Pr.: -ri-e-] – V. închiria. Vezi definitia »

MOVILÍRE, moviliri, s. f. Acțiunea de a movili și rezultatul ei. – V. movili. Vezi definitia »

SOMNÓRE s. m. (Reg.) Epitet dat unui om somnoros, care nu se mai satură de somn. Dar scoală odată, somnoreo! (RETEGANUL). – Din somnoros. Vezi definitia »