SUBSUMÁRE s.f. Acțiunea de a subsuma și rezultatul ei; subordonare. [< subsuma]. Vezi definitia »

AUTODISTRÚGERE s.f. Faptul de a se autodistruge. ♦ Proprietate a unor proiectile de a se distruge automat în cazul în care nu și-au atins ținta. [< autodistruge, după fr. autodestruction]. Vezi definitia »

AUTOREPLICÁRE s.f. (Biol.) Capacitate a unei molecule de a da naștere unei noi molecule identice. [< auto¹- + replicare]. Vezi definitia »

MINIMIZÁRE s.f. Acțiunea de a minimiza și rezultatul ei. ♦ (Ec.) Metodă de a alege niveluri ale variabilelor care asigură obținerea unui efect cu cheltuială minimă. [< minimiza]. Vezi definitia »

COMPÚNERE s.f. 1. Acțiunea de a compune și rezultatul ei; alcătuire. 2. (Concr.) Bucată literară sau muzicală; compoziție. 3. (Lingv.) Sistem de formare a cuvintelor prin alipirea a două cuvinte care formează un cuvânt nou. 4. Lucrare școlară asupra unei teme. [< compune]. Vezi definitia »