BRONHOPNEUMONÍE s. f. inflamație a bronhiilor și a plămânilor. (< fr. bronchopneumonie) Vezi definitia »

CETĂȚÚIE, cetățui, s. f. Diminutiv al lui cetate; fortăreață; întăritură naturală. [Pr.: -țu-ie] – Cetate + suf. -uie. Vezi definitia »

VITAMINOTERAPÍE, s. f. Tratament medical cu ajutorul vitaminelor. – Din fr. vitaminothérapie. Vezi definitia »

ASPIRÁȚIE s. f. 1. năzuință, dorință puternică. 2. deplasare a unui fluid de-a lungul unei conducte prin micșorarea presiunii aerului din ea. 3. zgomot produs prin frecarea aerului la trecerea lui prin laringe. (< fr. aspiration, lat. adspiratio) Vezi definitia »

IZOTONÍE s.f. 1. Echilibru molecular între două soluții separate de o membrană organică și care au aceeași presiune osmotică; izoosmie. 2. Proprietate a unor nuclee atomice de a avea același număr de neutroni. [Gen. -iei, var. isotonie s.f. / < fr. isotonie, cf. gr. isos – egal, tonos – tensiune]. Vezi definitia »