ADORMÍT, -Ă, adormiți, -te, adj. Care doarme, cuprins de somn. ♦ Fig. Somnoros. ♦ Fig. Lipsit de voiciune, greoi în mișcări; leneș. ♦ Fig. (În limbaj bisericesc; adesea substantivat) Mort. – V. adormi. Vezi definitia »

VIJELÍT s. n. (Rar) Vâjâit. – Din vijelie + vâjâit. Vezi definitia »

HĂRȚUÍT, -Ă, hărțuiți, -te, adj. Care nu este lăsat în pace, care este tras în toate părțile, care este cicălit, sâcâit, pisat; frământat, neliniștit, agitat. [Var.: hârțuít, -ă adj.] – V. hărțui. Vezi definitia »

piocít¹, piocíturi, s.n. (reg.) 1. piuit. 2. voce sau vorbire cu glas subțire, pițigăiat; pioncăială, pioncăit, pioncănit. 3. vorbire înceată, slabă, stinsă; pioncăit, pioncănitură, pioceală. Vezi definitia »

CLORÍT, cloriți, s. m. Silicat natural hidratat de magneziu și fier, de culoare verde. – Din fr. chlorite. Vezi definitia »