TARLATÁN s. n. (Înv.) Muselină de bumbac, foarte subțire, de culoare deschisă. – Din fr. tarlatane. Vezi definitia »

BAN² (‹ scr.) s. m. 1. (Din sec. 10, la slavii de sud) Titlu purtat de unii demnitari cu atribuții politice, administrative, judiciare și militare. 2. (În sec. 13-16, în Ungaria) Dregător regal, conducător al unor regiuni de graniță. 3. (În ev. med. în Țara Românească) Reprezentant al domnului în Oltenia; de la sfîrșitul sec. 15 pînă în 1831 (și în forma de mare ban), a fost primul demnitar, după domn, în ierarhia dregătorilor. Vreme îndelungată bănia a fost apanajul familiei Craioveștilor. 4. (Din sec. 17, în Moldova) Dregător domnesc. 5. Persoană care avea acest titlu. Vezi definitia »

EGEEÁN, -Ă adj. referitor la popoarele de la Marea Egee. ◊ civilizație egeeană = nume dat civilizațiilor preelenice care s-au dezvoltat între anii 2600 și 1200 î. Chr. în insulele și pe coastele Mării Egee. (< fr. egéen) Vezi definitia »

BANTUSTÁN s. n. zonă rezervată, sub regimul rasist, populației de culoare din Republica Sud-Africană. (< engl. bantustown) Vezi definitia »

IMELMÁN s. n. figură acrobatică aeriană constând dintr-o jumătate de luping, urmată de un semitonou. (< fr. immelmann) Vezi definitia »