Definita cuvantului arhon
árhón s. m. – (Înv.) Boier. – Var. arhonda. Ngr. ἄρχων, gen. ἄρχοντας (Gáldi 154). Sec. XVIII. S-a aflat în concurență cu neol. arhonte, s. m., arhontat, s. n. (arhontat), din fr. Astăzi ieșit din uz, a fost titlu de politețe în epoca fanarioților, ca chir. – Der. arhonie, s. f. (noblețe); arhondar, s. m. (călugăr care răspundea de primirea călătorilor), din ngr. ἀρχοντάρης (sec. XVIII); arhondăreasă, s. f. (călugăriță care răspundea de primirea călătorilor); arhondaric, s. n. (salon destinat călătorilor, în mănăstiri), din ngr. ἀρχον-ταρίϰι; arhondărie, s. f. (salon de primire în mănăstiri); arhondologie, s. f. (heraldică), din ngr. ἀρχοντολογία; arhondologiu, s. n. (carte a boierilor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu arhon
CALCARÓN s.n. Cuptor pentru rafinarea sulfului. [< it. calcarone]. Vezi definitia »
MEZÓN s. m. particulă elementară instabilă, cu masa intermediară între cea a electronului și cea a protonului; mezotron. (< fr. méson, germ. Meson) Vezi definitia »
TIMPANÓN s.n. Instrument muzical cu coarde de metal care se lovesc cu două ciocănele; (pop.) țambal. [< fr., gr. tympanon]. Vezi definitia »
ADVÓN, advoane, s. n. Tinda sau pridvorul bisericii în care stau femeile, numit și nartecă: în advoanele acestor două biserici. (Dicționarul universal al limbei române, 1922) Vezi definitia »
CAMERON [kæmərən], Verney Lovett (1844-1894), călător și explorator britanic. A traversat (1873-1875), continentul african, de la Zambezi la Oc. Atlantic, descoperind emisarul lacului Tanganyika și rîul Lukuga (1874). Vezi definitia »