Definita cuvantului împăcălui
împăcăluí, împăcăluiésc, vb. IV (reg., înv.) a (se) împăca, a se împăcelui.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu împăcălui
șticuí vb. IV (reg.) a broda. Vezi definitia »
ȘĂNȚUÍ, șănțuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A săpa un șanț; a înconjura (un loc) cu șanț. 2. Refl. A lua forma unui șanț. ♦ Tranz. și refl. P. anal. (Rar; despre piele, obraz etc.) A (se) zbârci, a (se) încreți. – Șanț + suf. -ui. Vezi definitia »
BILȚUÍ, bílțui, vb. IV. Tranz. (Var.) Zbilțui. (bilț + suf. -ui) Vezi definitia »
VĂLȚUÍ, vălțuiesc, vb. IV. Tranz. A prelucra cu ajutorul valțurilor1. – Valț1 + suf. -ui. Vezi definitia »
a se băga ca musca-n curul calului / în curul vacii / în lapte expr. a fi inoportun. Vezi definitia »