șuprícă s.f. (reg.) tiv, tighel. Vezi definitia »

STANÍNĂ s.f. Sulfură naturală de staniu, fier și cupru; stanit. [< fr. stannine]. Vezi definitia »

AMBULÁNȚĂ, ambulanțe, s. f. Instalație sanitară mobilă, în spatele frontului, care dă răniților primele ajutoare. ♦ Vehicul special amenajat pentru transportul la spital al celor accidentați sau grav bolnavi; salvare. – Din fr. ambulance. Vezi definitia »

RESURGÉNȚĂ s.f. (Geol.) Reapariție la suprafață sub formă de izvor a unei pânze de ape subterane; (pop.) izbuc. [< fr. résurgence, cf. lat. resurgere – a renaște]. Vezi definitia »

GÚMĂ, gume, s. f. 1. Substanță vâscoasă, secretată de unele plante sau obținută pe cale sintetică, având proprietatea de a se întări în contact cu aerul, folosită în industrie. ◊ Gumă arabică. 2. (Pop.) Șiret elastic sau fâșie elastică fabricate din gumă (1); elastic. 3. Mic obiect de cauciuc folosit la ștergerea urmelor de creion sau de cerneală de pe hârtie; radieră. 4. (În sintagma) Gumă de mestecat = pastă de mestecat, aromatizată, obținută din gumă (1). – După fr. gomme, it. gomma. Cf. lat. gummi, germ. Gummi. Vezi definitia »