nichitar, nichitari s. m. (deț.) păduche. Vezi definitia »

GRĂJDÁR, grăjdari, s. m. Bărbat care se ocupă de îngrijirea animalelor adăpostite într-un grajd. – Grajd + suf. -ar. Vezi definitia »

BALANSOÁR, balansoare, s. n. Fotoliu care se balansează pe două tălpi curbate. – Din fr. balançoire. Vezi definitia »

SANCTUÁR s. n. loc într-un templu sau într-o biserică consacrat ceremoniilor religioase; altar, loc sfânt. ◊ (fig.) loc inviolabil. (< lat. sanctuarium, fr. sanctuaire) Vezi definitia »

ELITÁR, -Ă, elitari, -e, adj. 1. Care aparține elitei (sociale), referitor la elită (socială), de elită (socială). 2. (Despre unele teorii, doctrine) Care atribuie elitei rolul conducător în viața socială. – Din fr. élitaire. Vezi definitia »