MERCEOLOGÍE s. f. disciplină care are ca obiect studiul mărfurilor. (< it. merceologia) Vezi definitia »

PALEOGRAFÍE s.f. Știință care se ocupă cu descifrarea și cu studiul scrisului vechi din manuscrise, de pe hărți etc. [Gen. -iei, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

URANOLOGÍE s. f. ramură a astronomiei care studiază cerul. (< germ. Uranologie) Vezi definitia »

PUNCTUÁȚIE, punctuații, s. f. Sistem de semne grafice convenționale care au rolul de a marca propozițiile, frazele, pauzele, intonația, întreruperea șirului vorbirii etc., mod de a folosi aceste semne; ramură a gramaticii care indică folosirea corectă a acestor semne. [Pr.: -tu-a-. – Var.: (înv.) punctuațiúne s. f.] – Din fr. punctuation (după punct). Vezi definitia »

HIPOCAPNÍE s. f. diminuare a bioxidului de carbon din plasma sangvină. (< fr. hypocapnie) Vezi definitia »