GÂRNIȚĂ, gârnițe, s. f. Arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol (Quercus frainetto). [Var.: gârneáță s. f.] – Din bg., scr. granica. Vezi definitia »

fâlfoteálă s.f. (reg.) alergare. Vezi definitia »

ROTÚLĂ, rotule, s. f. 1. Os turtit, de formă aproximativ triunghiulară, așezat în partea anterioară a genunchiului și care închide în așa fel încheietura, încât flexiunea se poate face numai întrün singur sens. 2. (Tehn.) Nucă (3). – Din fr. rotule, lat. rotula. Vezi definitia »

cască, căști s. f. (peior.) om naiv / credul. Vezi definitia »

MẮGULĂ s. f. v. măgură. Vezi definitia »