Definita cuvantului gârniță
GÂRNIȚĂ, gârnițe, s. f. Arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol (Quercus frainetto). [Var.: gârneáță s. f.] – Din bg., scr. granica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu gârniță
ZĂVÓLNIȚĂ, zăvolniți, s. f. (Reg.) Curelușă care ține suflecate mânecile cămășii. – Et. nec. Vezi definitia »
pleáșcă3 s.f. sg. (reg.) om chel. Vezi definitia »
PROPTEÁLĂ, proptele, s. f. Faptul de a (se) propti. ♦ (Concr.) Proptea. – Propti + suf. -eală. Vezi definitia »
SÉPTIMĂ2 s. f. a șaptea poziție de apărare la scrimă. (< fr. septime) Vezi definitia »
AZIMIOÁRĂ, azimioare, s. f. Diminutiv al lui azimă. Vezi definitia »