schincí, schincésc, vb. IV (înv.) a șchiopăta. Vezi definitia »

HUCI, huciuri, s. n. (Reg.) Pădure mică, tânără și deasă; tufiș, crâng, huceag. ◊ Expr. A umbla huci-marginea = a umbla fără rost, fără țintă. – Din ucr. husca „desiș”. Vezi definitia »

broci s.n. (reg.) creion, cretă sau cerneală roșie. Vezi definitia »

ALEKSEI MIHAILOVICI, țar al Rusiei (1645-1676) din dinastia Romanov. În timpul domniei lui apar în Rusia primele elemente ale absolutismului; politică externă activă; sub domnia lui s-a realizat alipirea Ucrainei la Rusia (1654). Vezi definitia »

cordaci, cordaci s. m. (peior.) amant, ibovinic. Vezi definitia »