CULMINÁ vb. intr. (despre aștri) a atinge punctul de culminație. ◊ (fig.) a atinge cel mai înalt stadiu; a ajunge la apogeu. (< fr. culminer, lat. culminare) Vezi definitia »

Personá cáreia îi place sá priveascá alte persoane fatá de care se simte atras din punct de vedere sexual. Este foarte uzitat in ultima vreme si-n limba noastra. (Nu shtiu exact definitia, dar provine din francezul „voyeur”) Vezi definitia »

DISTONÁ, pers. 3 distonează, vb. I. Intranz. A fi în dezacord, a nu se potrivi cu ansamblul sau cu restul. ♦ Spec. (Despre sunete muzicale) A suna fals. – Din it. distonare. Vezi definitia »

detuná (detún, detunát), vb. – 1. A fulgera, a cădea trăznetul^[1] pe un obiect. – 2. A dărîma, a nărui, a doborî. – 3. A exploda. Lat. detǒnāre (Pușcariu 530; Tiktin; Candrea; Scriban). REW 2609 crede că este vorba despre o formație neol., ceea ce nu este adevărat decît pentru ultimul sens al cuvîntului rom.; de altfel, este cuvînt tradițional și cu desăvîrșire popular. – Der. detunătură, s. f. (trăznet^[1]); detunător, adj. (bubuitor); detunător, s. n. (mecanism care provoacă explozia), din fr. détonateur. Cf. tuna și toponimul Detunata. Vezi definitia »

BLANDIANA, Ana (pseud. Otiliei Coman) (n. 1942, Timișoara), scriitoare română. Lirică a unei lucidități interogative („Octombrie, noiembrie, decembrie”, „Somnul din somn”, „Arhitectura valurilor”), proză („Proiecte de trecut”), eseuri („Calitatea de martor”, „Coridoare de oglinzi”), versuri pentru copii („Întîmplări din grădina mea”), publicistică. Premiul Herder (1982). Vezi definitia »