PARAPITÉC, parapiteci, s. m. Gen de primate fosile din oligocen; primată din acest gen. – Din fr. parapithèque. Vezi definitia »

pogoneátec s.n. (înv.) un anumit fel de haină bisericească. Vezi definitia »

VARÉC s. n. Numele unor alge brune marine azvârlite de valuri pe țărm, care servesc ca îngrășământ pentru pământurile nisipoase, ca materie primă pentru fabricarea sodei, iodului etc. – Din fr. varech. Vezi definitia »

NEOGRÉC, -EÁCĂ, neogreci, -ce, adj. 1. (În sintagma) Limba neogreacă (și substantivat, f.) = limba greacă din perioada modernă, începând din sec. XVI până în zilele noastre; greaca modernă. 2. Care se referă la limba neogreacă (1), care ține de limba neogreacă, propriu limbii neogrecești sau, p. ext., poporului grec modern sau Greciei moderne; neogrecesc. Influența neogreacă. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-grec. Vezi definitia »

descântec, descântece s. n. (er.) act sexual. Vezi definitia »