Definita cuvantului otavă
OTÁVĂ s. f. Iarbă care crește în același an, după ce câmpul a fost cosit sau pășunat; p. ext. loc unde crește această iarbă. – Din bg., scr. otava.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu otavă
FURTÚNĂ, furtuni, s. f. 1. Vânt puternic însoțit de averse de ploaie, de grindină și de descărcări electrice; vijelie. ◊ Expr. Furtună de... = mulțime (mare) de... 2. (În sintagma) Furtună solară = accentuare bruscă a activității solare, însoțită de intensificarea emisiei corpusculare și a celei electromagnetice. 3. Fig. Zbucium, tulburare sufletească. 4. Fig. Revoltă, răscoală. – Din ngr. furtúnă. Vezi definitia »
ACETILÚRĂ s. f. derivat al acetilenei cu un metal. (< fr. acétylure) Vezi definitia »
BOÁITĂ, boaite, s. f. Vită (slabă). ♦ Termen de batjocură pentru oameni. – Comp. magh. bojti „vită cornută”. Vezi definitia »
CANADIÁNĂ s. f. 1. haină de vânt scurtă, impermeabilă; vindiac. 2. ambarcație ușoară, canoe, la indienii nord- americani. (< fr. canadienne) Vezi definitia »
PARAFLÁCĂRĂ, paraflăcări, s. f. Piesă metalică pentru protejarea tijei pistonului contra flăcării din cilindru la motoarele cu autoaprindere. – Para2- + flacără. Vezi definitia »