AMÍC, -Ă s.m. și f. Prieten. [< it. amico, lat. amicus]. Vezi definitia »

FARISÉIC, -Ă adj. Fățarnic, ipocrit, prefăcut. [Pron. -se-ic. / cf. fr. pharisaïque]. Vezi definitia »

NĂVÁLNIC, -Ă, navalnici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi domolit, stăpânit; furtunos, impetuos, aprig, violent; strașnic, cumplit. ♦ (Despre ape curgătoare) Care curge repede. 2. S. m. Specie de ferigă cu frunze mari, lucitoare, în formă de lance, dispuse în rozete, folosită în medicina populară (Scolopendrium vulgare). – Năvală + suf. -nic. Vezi definitia »

MONOFÓNIC, -Ă, monofonici, -ce, adj. (Fiz.) De monofonie, al monofoniei. – Din fr. monophonique, engl. monophonic. Vezi definitia »

LIBÓVNIC, -Ă, libovnici, -ce, adj. (Înv.) Iubitor, amator de... – Slav (v. sl. ljubovĩnikŭ). Vezi definitia »