TIFÓN¹ s.n. Țesătură de bumbac, întrebuințată mai ales la pansamente. [Cf. engl. tiffany]. Vezi definitia »

lornión (lornioáne), s. n. – Binoclu, ochelari prinși de nas. Fr. lorgnon. Cf. lornietă, s. f. (binoclu), din fr. lorgnette. Vezi definitia »

PLOCÓN, plocoane, s. n. 1. Dar omagial intrând în obligațiile vasalilor către Poartă sau ale supușilor către curtea domnească sau către stăpânul moșiei; (astăzi, fam.) dar, cadou (făcut adesea pentru un serviciu, o favoare). ◊ Expr. A duce (sau a aduce, a trimite etc. pe cineva) plocon (cuiva) = a prezenta pe cineva cuiva, a pune pe cineva în fața cuiva. ♦ Spec. Dar care se dă nașilor (la nuntă, la botez sau în anumite ocazii). 2. (Înv.) Jertfă, ofrandă. 3. (Și în sintagma plocon de nume) Denumire dată, în evul mediu, în țările române, unor dări sau daruri, devenite apoi obligații ale birnicilor. [Var.: poclón s. n.] – Din sl. poklonŭ. Vezi definitia »

GUDRÓN, gudroane, s. n. Lichid vâscos de culoare închisă, cu miros specific, care se obține prin distilarea uscată a unor materii organice; catran. – Din fr. goudron. Vezi definitia »

CIRCON- v. circum-. Vezi definitia »