Definita cuvantului plocon
PLOCÓN, plocoane, s. n. 1. Dar omagial intrând în obligațiile vasalilor către Poartă sau ale supușilor către curtea domnească sau către stăpânul moșiei; (astăzi, fam.) dar, cadou (făcut adesea pentru un serviciu, o favoare). ◊ Expr. A duce (sau a aduce, a trimite etc. pe cineva) plocon (cuiva) = a prezenta pe cineva cuiva, a pune pe cineva în fața cuiva. ♦ Spec. Dar care se dă nașilor (la nuntă, la botez sau în anumite ocazii). 2. (Înv.) Jertfă, ofrandă. 3. (Și în sintagma plocon de nume) Denumire dată, în evul mediu, în țările române, unor dări sau daruri, devenite apoi obligații ale birnicilor. [Var.: poclón s. n.] – Din sl. poklonŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plocon
TROMBLÓN s. n. 1. pușcă foarte scurtă a cărei țeavă avea gura răsfrântă. 2. piesă în formă de pâlnie care se adaptează la o pușcă pentru lansarea de grenade speciale. 3. pălărie ~ = pălărie înaltă cu fundul evazat. (< fr. tromblon) Vezi definitia »
gascón, -ă adj., s.m.f. 1. (Locuitor) din Gasconia. 2. Fanfaron, palavragiu. ♦ (s.f.) Dialect vorbit de gasconi. (< fr. gascon) Vezi definitia »
PENTADECAGÓN s. n. poligon plan cu cincisprezece laturi. (< fr. pentadécagone) Vezi definitia »
BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. – Fr. bâton. Vezi definitia »
CORNIȘÓN s.m. Varietate de castraveți care se folosesc mai ales pentru conservare în oțet. [< fr. cornichon]. Vezi definitia »