Definita cuvantului evidență
EVIDÉNȚĂ s.f. 1. Caracterul a ceea ce este evident; certitudine, claritate. ♦ Ceea ce apare clar sau atrage atenția. ◊ A scoate în evidență = a reliefa, a sublinia, a remarca. 2. Înregistrare, însemnare a tot ceea ce ține de o activitate, de o chestiune etc. [Cf. it. evidenza, lat. evidentia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu evidență
valíză s. f., g.-d. art. valízei; pl. valíze Vezi definitia »
CICLOMORFÓZĂ s. f. 1. totalitatea modificărilor morfologice pe care le suferă un organism în cursul dezvoltării sale ontogenetice. 2. schimbări sezoniere. (< engl. cyclomorphosis) Vezi definitia »
HOLOMETÁBOLĂ adj.f. (Despre insecte) Care are o metamorfoză completă, trecând prin stadiile de larvă, nimfă și adult. [Cf. fr. holométabole, it. olometabolo < gr. holos – întreg, metabole – schimbare]. Vezi definitia »
SASTISEÁLĂ, sastiseli, s. f. (Înv.) Plictiseală. – Sastisi + suf. -eală. Vezi definitia »
LANȚÉTĂ s. f. 1. lamă plată și foarte ascuțită, instrument pentru vaccinări, incizii etc. 2. unealtă dintr-o tijă cu capetele în formă de lopățică, la repararea formelor în turnătorie. 3. fiecare dintre fulgii lungi și subțiri, viu colorați, din jurul gâtului și de pe spate, la unele păsări. (< germ. Lanzette, fr. lancette) Vezi definitia »