FORFECÁ, foárfec, vb. I. 1. Tranz. A tăia în bucăți cu foarfecele sau alt obiect tăios. 2. Tranz. Fig. A cerceta o operă literară sau științifică cu o minuțiozitate exagerată, cu scopul de a o critica și de a o pune într-o lumină defavorabilă. ♦ A critica aspru, a mustra cu severitate. ♦ (Rar) A bate. 3. Intranz. Fig. A vorbi mereu, fără încetare (bârfind, clevetind); a bodogăni – Din lat. forficare. Vezi definitia »

OBLICÁ, oblichez, vb. I. Intranz. (Rar) A ocoli, a coti. – Din fr. obliquer. Vezi definitia »

ZAHARIFICÁ, zaharífic, vb. I. Tranz. A scinda polizaharidele în produși cu un grad de polimerizare mai mic sau în monozaharide. – După fr. saccharifier. Vezi definitia »

NATÍCA s. f. moluscă gasteropodă cu cochilia răsucită ca a melcului, în Oc. Atlantic și Marea Mediterană. (< lat. natica) Vezi definitia »

AUTODEMASCÁ vb. refl. a se demasca singur. (< auto¹- + demasca) Vezi definitia »