secerăciúne s.f. (înv.) 1. secerare, seceriș, secerătură. 2. (la sg. cu sens colectiv) cereale coapte bune de secerat; recoltă de cereale. Vezi definitia »

POȚIÚNE s.f. Medicament lichid care se ia în doze mici pe cale bucală. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. potion, lat. potio]. Vezi definitia »

COGESTIÚNE s. f. gestiune ținută în comun de mai multe persoane. (< fr. cogestion) Vezi definitia »

fieșicíne (= fiecine) pron. nehot. (model de flexiune 35) Vezi definitia »

DECORAȚIÚNE s.f. v. decorație. Vezi definitia »