TINÓVĂ, tinove, s. f. (Reg.) Loc mlăștinos (unde cresc plante de baltă). – Din tină + suf. -ovă. Vezi definitia »

vaginítă s. f., g.-d. art. vaginítei; pl. vaginíte Vezi definitia »

puntúră, puntúri, s.f. 1. (înv.) împunsătură, înțepătură; urmă lăsată de o împunsătură. 2. (reg.) fel de a coase, de a broda, de a croșeta prin care se obțin ornamente rotunde. Vezi definitia »

ALIMENTÁRĂ s.f. v. alimentar [DEX ´98 și DN]. Vezi definitia »

ȚOPĂIÁLĂ, țopăieli, s. f. Acțiunea de a țopăi și rezultatul ei; săritură dezordonată, greoaie; țopăitură. – Țopăi + suf. -eală. Vezi definitia »