JURÁRE, jurări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) jura și rezultatul ei; jurământ. ◊ Blestem. – V. jura. Vezi definitia »

denumire data de catre greci etruscilor Vezi definitia »

STRĂMURÁRE, strămurări, s. f. (Pop.) Băț ascuțit, nuia sau prăjină cu vârf de fier, cu care se îndeamnă vitele la mers; strămurariță. ♦ P. gener. Nuia lungă, subțire și flexibilă. [Var.: (reg.) stremuráre s. f.] – Lat. *stimularia (< stimulus). Vezi definitia »

PROPTÍRE, proptiri, s. f. Acțiunea de a (se) propti și rezultatul ei. – V. propti. Vezi definitia »

INTEROGÁRE, interogări, s. f. Acțiunea de a interoga și rezultatul ei; întrebare, examinare, chestionare, interogație. – V. interoga. Vezi definitia »