arma de foc,piston (argou) Vezi definitia »

batalamá (-ále), s. f. – Adeverință, titlu, diplomă. – Var. patalama. Mr. bătălămă. Tc. batalama „act de anulare” (cf. batal), de unde și bg. batallama „anulare” (Șeineanu, II, 41; Roesler 588). Se folosește cu nuanță ironică. Vezi definitia »

DEFĂIMÁ, defăimez, vb. I. Tranz. 1. A vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva; a ponegri, a calomnia. ♦ (Rar) A se face de râs, a se compromite. 2. (Înv.) A disprețui, a subaprecia; a umili, a înjosi. [Prez. ind. și.: defáim] – Din lat. *diffamiare. Vezi definitia »

SUBLIMÁ vb. I. intr. 1. (despre substanțe) a trece din stare solidă direct în stare de vapori. 2. a curăța de orice amestec impur sau străin. ◊ (psihan.) a deplasa energia izvorâtă din porniri instinctuale și egoiste spre atingerea unor scopuri altruiste și spirituale. II. refl., tr., intr. a (se) transpunse pe un plan superior, în sentimente superioare. ◊ (fig.) a (se) purifica, a se rafina. (< fr. sublimer, lat. sublimare) Vezi definitia »

cealmá (cealmále), s. f. – 1. Turban. – 2. (Banat) Coc. – Mr. cialmă, megl. čalmă. Tc. çalma (Șeineanu, II, 120; Lokotsch 388). cf. sl. čalma „pălărie”. Vezi definitia »