ENUCLEAȚIÚNE s.f. v. enucleație. Vezi definitia »

VOLIȚIÚNE s.f. (Psih.) Act de voință. [Cf. fr. volition]. Vezi definitia »

ANTICIPAȚIÚNE s.f. v. anticipație. Vezi definitia »

SANCȚIÚNE s.f. (Jur.) 1. Faptul de a sancționa; sancționare; confirmare, întărire a unui act de către o autoritate superioară celei care l-a efectuat. ♦ Aprobare, întărire, confirmare. 2. Pedeapsă, osândă. ♦ (În dreptul internațional) Sistem de măsuri cu caracter de pedeapsă luate contra părții care nu respectă obligațiile asumate printr-o convenție. [Cf. fr. sanction, lat. sanctio]. Vezi definitia »

PERSECUȚIÚNE s.f. v. persecuție. Vezi definitia »