Definita cuvantului artic
artíc (-ce), s. n. – Bucată, rămășiță, rest. – Var. (h)artig, hartic. Tc. artik, cf.bg. artyk. Totuși, Drăganu, Dacor., VI, 259, îl derivă de la lat. *articus, de la articulus, și îl identifică cu cuvîntul hartan; este însă greu de presupus existența unui cuvînt lat. de acest fel (cf. Graur, BL, V, 73).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu artic
AEROCÓSMIC, -Ă, aerocosmici, -ce, adj. Aerospațial. – Aero- + cosmic. Vezi definitia »
ANATÓMIC, -Ă, anatomici, -ce, adj. De anatomie, privitor la anatomie. – Din fr. anatomique, lat. anatomicus. Vezi definitia »
ELECTROGEOTÉRMIC, -Ă, electrogeotermici, -ce, adj. Care produce electricitate pe baza energiei calorice a apelor termale. [Pr.: -ge-o-] – Electro- + geotermic. Vezi definitia »
TEXTOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la textologie. [Cf. rus. tekstologiceskii]. Vezi definitia »
sovétnic, sovétnici, s.m. (înv.) membru al unui consiliu juridic, financiar sau administrativ din vechea Rusie și din Țările Române în prima jumătate a sec. al XIX-lea. Vezi definitia »