AMBIVALÉNT, -Ă adj. (Liv.) Care prezintă ambivalență. [< fr. ambivalent]. Vezi definitia »

INTEGRÁNT, -Ă adj. component constitutiv. ♦ parte ~ă = parte care intră cu necesitate într-un tot. (< fr. intégrante) Vezi definitia »

TELECURSÁNT s. m. cel care urmărește un curs transmis la televiziune. (< tele² + cursant) Vezi definitia »

degenerescént adj. m., pl. degenerescénți; f. degenerescéntă, pl. degenerescénte Vezi definitia »

AMENDAMÉNT, amendamente, s. n. 1. Îmbunătățire, modificare adusă unui proiect de act normativ sau de tratat. 2. Operație de îmbunătățire a proprietăților fizice ale solului cultivat, în vederea obținerii unor recolte sporite. ♦ Substanță care se încorporează în sol pentru a schimba unele însușiri nefavorabile ale acestuia, în vederea îmbunătățirii condițiilor de nutriție a plantelor. – Din fr. amendement. Vezi definitia »