Definita cuvantului facies
FÁCIES s.n. 1. Aspect al feței în timpul unei boli; (p. ext.) fizionomie, aspect exterior. ♦ Suprafață a unei formații anatomice. 2. Aspect caracteristic pe care îl au stratele geologice datorită naturii rocilor și fosilelor din care sunt alcătuite. ♦ Aspectul unei culturi arheologice în formele ei caracteristice. ♦ Aspectul superficial al unui lucru. [Pron. -ci-es, pl. -uri. / < fr., it., lat. facies].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu facies
a da ghes expr. a îndemna, a îmboldi. Vezi definitia »
STRES s. n. 1. stare de încordare sau tensiune neuropsihică. 2. ansamblu de perturbații organice și psihice provocate de factori agresori variați; (p. ext.) ansamblul reacțiilor fiziologice prin care organismul uman răspunde unui agent stresant, încercând să se apere și să-și mențină echilibrul de bază. 3. (geol.) presiune laterală care se produce în sinclinale, cauzând formarea cutelor sistemelor muntoase. (< engl., fr. stress) Vezi definitia »
BENARES, denumirea, pînă în 1956, a orașului indian Varanasi. Vezi definitia »
CALAMITES ({s} gr. kalamos „trestie”) subst. Criptogamă vasculară, din clasa articulatelor, cu rizomi subterani și tulpini formate din noduri pline și internoduri, cu cilindru medular gol, atingînd înălțimea de 10 m. În dreptul nodulilor avea ramuri și frunze dezvoltate vertical (Annularia, Asterophyllites). Conservate în șisturi argiloase, caracterizează Carboniferul și, parțial, Permianul. Vezi definitia »
CHASLES [șa:l], Michel (1793-1880), matematician francez. Lucrări de geometrie analitică și proiectivă. Vezi definitia »