Definita cuvantului arvele
arvéle s. f. pl. – Con de pin. Origine necunoscută. Cuvîntul este un harpax, menționat în dicționarul lui Damé, și ar putea fi rezultatul unei greșeli. Giuglea, LL, I (1941), 219, consideră că este vorba de un cuvînt neol., introdus prin farmacie, dar fără să spună de unde; Hubschimdt, Praeromanica, 32-3, îl derivă de la o rădăcină preromanică *arw-.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu arvele
CORĂBIÉLE s. f. pl. (Rar) Corăbioare (2). – Din tc. kurābiye, bg. korabija (apropiat prin etimol. pop. de corabie). Vezi definitia »
A ABATE GÂNDURILE (CUIVA DE LA CEVA): A face, a determina pe cineva să nu se mai gândească la ceva. Vezi definitia »
ochincéle s.f. pl. (reg.) plante de munte, cu rădăcini amare, folosite în medicină; gențiană, fierea-pământului. Vezi definitia »
MEDIEVÁLE s.f. pl. – V. medieval (2) [DEX'98] Vezi definitia »
LANSTORPÍLE s. n. inv. instalație, aparat, tub de lansat torpile. (< fr. lance-torpilles) Vezi definitia »