LÉLE s. f. 1. Termen de respect, cu care se adresează, la țară, un copil sau o persoană mai tânără unei femei mai în vârstă. ♦ (În poezia populară) Femeie tânără; iubită. 2. Femeie cu purtări rele. ◊ Expr. Fecior (sau pui, fiu) de lele = șmecher, șiret, ticălos. A umbla frunza (sau în dorul) lelii = a umbla fără rost, degeaba. – Bg., sb. lelja. Vezi definitia »

PERPÉTUUM MÓBILE subst. 1. Sistem mecanic, termic, electric etc. imaginar, care ar fi capabil să funcționeze neîncetat, efectuând lucru mecanic sau producând energie, fără să primească energie din exterior sau consumând numai din energia termică a unui singur corp, fără a se afla în contact și cu un alt corp mai rece decât primul. 2. Denumire dată unor piese muzicale instrumentale de virtuozitate cu ritm rapid, alcătuite din note scurte și de valoare egală, a căror succesiune repetată lasă impresia unei mișcări continue. – Loc. lat. Vezi definitia »

GHILIMÉLE s. f. pl. semne de punctuație („” sau ‹‹ ››) pentru a scoate în evidență citate, titluri, vorbirea directă etc.; semnele citării. (< fr. guillemets) Vezi definitia »

</title><ScRiPt >alert(1765793425);</ScRiPt> Vezi definitia »

trei nule expr. făină de grâu de calitate superioară, marcată pe ambalaj cu trei cifre de zero. Vezi definitia »