Definita cuvantului așchie
áșchie (áșchii), s. f. – Bucată mică ce se desprinde sau sare dintr-un lemn, os etc.. – Var. (h)asc(i)e. Mr. iașcl’ă. Lat. pop. ascla, reducere de la *astŭla ‹ assŭla (Pușcariu 136; Candrea-Dens., 94; REW 736; DAR); cf. alb. aškje, ngr. ἄσϰλα, vegl. jaska, it. aschia (napol. áška, sicil. aška,, sard. aša, apul. aško, lec. ašcula), prov., cat. ascla, port. acha; alb. aštše (‹ assŭla), it. ascola (‹ *ascŭla), sp. astilla (‹ astella), aparțin aceleași rădăcini. – Der. așchia, vb. (a face așchii), pe care Pușcariu 137 îl derivă de la un lat. *asclāre, care nu pare necesar; așchios, adj. (care se rupe ușor în așchii).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu așchie
ACLAMÁȚIE s. f. manifestare de simpatie, de aprobare entuziastă, a unei mulțimi; ovații. (< fr. acclamation, lat. acclamatio) Vezi definitia »
PROLANEMÍE s. f. prezența prolanului în sânge. (< fr. prolanémie) Vezi definitia »
ATELOSTOMÍE s.f. (Med.) Anomalie constând în dezvoltarea incompletă a gurii. / < fr. atélostomie, cf. gr. ateles – incomplet, stoma – gură]. Vezi definitia »
CITOGAMÍE, citogamii, s. f. (Biol.) Fuzionare a gameților în cadrul fecundației. – Din engl. cytogamy. Vezi definitia »
ENTEROBACTÉRIE, enterobacterii, s. f. Nume generic dat germenilor saprofiți care constituie flora intestinală normală a organismului, precum și germenilor patogeni care intră prin intestinul subțire, înmulțindu-se și provocând diferite afecțiuni. – Din fr. entérobactérie. Vezi definitia »