STREPTOPETÁL, -Ă adj. cu petale răsucite. (< lat. streptopetalus) Vezi definitia »

CONFLICTUÁL, -Ă adj. Propriu conflictului, care poate produce sau este produs de un conflict. [Pron. -tu-al. / cf. it. conflittuale]. Vezi definitia »

HEXADECIMÁL, -Ă adj. (despre un sistem de numerație) care are la bază cifra 16. (< fr. hexadécimal) Vezi definitia »

KANTHÁL s. n. aliaj de fier, crom, aluminiu și cobalt, cu rezistivitate electrică superioară. (< germ. Kanthal) Vezi definitia »

CENTRÁL, -Ă, centrali, -e, adj., s. f. I. Adj. 1. Care se află (aproximativ) în centru, în mijloc; care provine dintr-un centru. 2. Fig. Care ocupă o poziție principală, care constituie un nucleu în jurul căruia se grupează elementele secundare. ♦ Care se conduce sau se dirijează de la un centru. II. S. f. 1. Instituție, unitate economică care coordonează și controlează activitatea și buna desfășurare a muncii într-o anumită ramură de activitate. ♦ (Și în sintagma centrală industrială) = (ieșit din uz) unitate industrială caracteristică sistemului economic centralizat, care reunea întreprinderi cu profil similar, institute de cercetare și proiectare și care coordona întreaga lor activitate. 2. Instalație sau ansamblu de instalații tehnice în care se produce, în mod centralizat, energie, se efectuează o anumită operație tehnologică centralizată etc. 3. Stație unde se efectuează punerea în legătură a posturilor unei rețele de electrocomunicații. – Din fr. central, lat. centralis. Vezi definitia »