MONORÍMĂ I. adj. (despre poezii) care are aceeași rimă la toate versurile. II. s. f. reluare a aceleiași rime la sfârșitul mai multor versuri care se succedă. (< fr. monorime) Vezi definitia »

ELECTROCINÉTICĂ s.f. Ramură a fizicii care studiază curenții electrici. [Gen. -iei. / < fr. électrocinétique]. Vezi definitia »

SACÚLĂ s. f. 1. (anat.) formațiune saciformă de dimensiuni mici. ◊ rest de cavitate generală (celom) la unele artropode etc. 2. cavitate a urechii interne. (< fr. saccule) Vezi definitia »

pistritúră, pistritúri, s.f. (reg.) cusătură, motiv lucrat pe ii și pe fote. Vezi definitia »

scleánță, scleánțe, s.f. (reg.) persoană îmbrăcată în haine negre. Vezi definitia »