NÓNĂ¹, none, s. f. (Muz.) Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte; treapta a nouă de la o treaptă dată. – Din lat. nonă. Cf. it. nono. Vezi definitia »

BACHELÍTĂ s.f. Material izolator compus dintr-o rășină sintetică, folosit mai ales în electrotehnică. [< fr. bakélite]. Vezi definitia »

hálă (hále), s. f. – 1. Uragan, furtună, vijelie. – 2. Groază, spaimă, teroare. – 3. Spirit rău. – 4. Monstru, fiară. – 5. (Pl.) Păsări de curte. Sl. (bg., sb.) hala (Conev 37 și 106; DAR). – Der. haliță, s. f. (femeie stricată); hăluit, adj. (damblagiu); hoală, s. f. (pasăre de pradă); holă, s. f. (Trans., cîine). Vezi definitia »

HIPEREMÉZĂ s.f. Vomitare abundentă. [< fr. hyperémèse]. Vezi definitia »

GONDOLIÉRĂ, gondoliere, s. f. Cântec al gondolierilor. [Pr.: -li-e-] – Din gondolier. Vezi definitia »