ASPIRÁT, -Ă, aspirați, -te, adj. (Fon., despre sunete; adesea substantivat, f.) A cărui pronunțare este însoțită de o emisiune puternică de aer. – V. aspira. Vezi definitia »

BEÁT, -Ă, beți, -te, adj. Amețit de băutură, în stare de ebrietate. ♦ Fig. Îmbătat, copleșit de o emoție puternică; amețit; zăpăcit. – Lat. bibitus. Vezi definitia »

ÎNSĂNĂTOȘÁT, -Ă, adj. v. însănătoșit. Vezi definitia »

SUPRAORDONÁT, -Ă adj. care are un loc superior (într-o clasificare, într-o ierarhie). ♦ fracție ~ă = fracție ordinară mai mare decât întregul; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție regentă; noțiune ~ă = noțiune care cuprinde alte noțiuni cu sferă mai mică. (< supra¹- + ordonat) Vezi definitia »

PIROSTÁT, pirostate, s. n. Aparat de supraveghere și de control al temperaturii și al arderii dintr-un focar de cazan sau de cuptor industrial. – Din fr. pyrostat. Vezi definitia »