Definita cuvantului înverigare
înverigáre s.f. (înv.) 1. legare, strângere; punere în verigi. 2. înconjurare, împresurare, asediere.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu înverigare
SUPLINÍRE s. f. acțiunea de a suplini; catedră la care funcționează un suplinitor. (< suplini) Vezi definitia »
RETRUSÁRE s.f. (Liv.) Ridicare în sus. ◊ (Geol.) Retrusarea stratelor = ridicarea în sus, răsturnarea unor strate. [Cf. fr. retroussement]. Vezi definitia »
ILEGALIZÁRE s.f. Acțiunea de a ilegaliza și rezultatul ei. [< ilegaliza]. Vezi definitia »
DEZLÂNÁRE, dezlânări, s. f. Faptul de a se dezlâna. – V. dezlâna. Vezi definitia »
PRECONSOLIDÁRE s. f. (constr.) consolidare naturală a unui strat de pământ, supus în trecut unor sarcini geologice mai mari. (după fr. préconsolidation) Vezi definitia »