ERECTÓR, -OÁRE, erectori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Anat.; despre mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. 2. S. n. Mașină de lucru folosită la ridicarea și la așezarea în poziție definitivă a pieselor prefabricate grele. – Din fr. érecteur. Vezi definitia »

AUTOCRÁTOR, autocratori, s. m. (Înv.) Autocrat. [Pr.: a-u-] – Din ngr. autokrátor. Vezi definitia »

MINERALIZATÓR, -OÁRE, mineralizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care favorizează ori determină formarea sau cristalizarea unor minerale. 2. S. n. Substanță ușor volatilă care se găsește în magmă și care favorizează formarea mineralelor și cristalizarea acestora prin reducerea viscozității și printr-o acțiune catalitică. – Din fr. minéralisateur. Vezi definitia »

RECTIFICATÓR, -OÁRE, rectificatori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care rectifică; care aduce o rectificare. 2. S. m. și f. Muncitor calificat care lucrează la mașina de rectificat. 3. S. n. Dispozitiv care separă vaporii de apă antrenați de vaporii de amoniac, folosit în instalațiile frigorifice cu absorbție. – Din fr. rectificateur. Vezi definitia »

EVAPORATÓR s.n. 1. Instalație pentru concentrarea soluțiilor prin fierbere; vaporizator (2). 2. Parte componentă a unei instalații frigorifice în care se evaporează lichidul de răcire, producând frigul. [Cf. fr. évaporateur, germ. Evaporator]. Vezi definitia »