INTERCESIÚNE s. f. intervenție în favoarea cuiva; mijlocire. (< fr. intercession, lat. intercessio) Vezi definitia »

TRISECȚIÚNE s. f. împărțire în trei părți egale. ♦ ă unghiului = problemă, pusă în antichitate, privind împărțirea unui unghi cu rigla și compasul în trei părți egale. (< fr. trisection) Vezi definitia »

ADEMPȚIÚNE s. f. (Rar) Luare în posesiune sau acceptare a unui beneficiu. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. ademption, lat. ademptio. Vezi definitia »

IRIGAȚIÚNE s. f. v. irigație. Vezi definitia »

OBVERSIÚNE, obversiuni, s. f. Operație logică prin care dintr-o judecată, prin schimbarea calității și înlocuirea predicatului cu contradictoriul său, obținem o nouă judecată echivalentă cu prima. [Pr.: -si-u-] – Din fr. obversion. Vezi definitia »